1989. Jurnalul unui profesor este o mărturie pe alocuri kafkiană despre o viață căreia un regim constrângător și crud nu i-a îngăduit să simtă aerul tare al libertății. Împărtășindu-ne experiența cea mai intimă a scrisului, confesiunea prin jurnal, Ion Mărculescu face cronica unui an din viața sa de profesor de desen, prins între dorința de creație și vocația pedagogică, și consemnează zi de zi neputința personală în fața unui orizont absurd, lipsit de orice perspectivă. Și totuși, în acel „tărâm pustiit“, zugrăvit în culori terne, monocrome, găsește mici oaze de bucurie: pasiunea pentru scris și fotografie, prietenia cu unii dintre cei mai originali scriitori români precum Mircea Horia Simionescu și Mircea Nedelciu, curiozitatea față de natura umană și față de poveștile oamenilor, pe care le surprinde cu acuitate și preocuparea constantă pentru propriul destin și menirea sa în lume. Pentru că jurnalul este, în esență, o oglindă care reflectă viața: „Târziu. Transcriu. Scriu. Respir. Trăiesc“. Domnica Drumea