Recunoaștem durerea când o simțim. Ne este teamă de ea și încercăm s-o evităm. Dar știm ce înseamnă ea cu adevărat? În prezent, știința durerii a atins un nivel nemaivăzut până acum. În ultimii ani, cunoștințele noastre despre durere s-au schimbat atât de mult încât putem afirma că tot ceea ce credeam că știm despre durere este greșit. Așa cum ne explică doctorul Monty Lyman, înțelegem greșit durerea și asta cu consecințe dăunătoare. În această carte, autorul explorează studii de cercetare și subiecte de ultimă oră, printre care durerea-fantomă sau durerea persistentă, folosindu-se, printre altele, de interviuri cu supraviețuitori, dar și cu persoane care nu au simțit niciodată durere. În plus, ne explică faptul că durerea poate fi redusă și controlată și ne ajută să ajungem la o înțelegere mai profundă a ceea ce înseamnă să fim oameni. Aceasta este povestea nespusă a durerii, cel mai evaziv sentiment. „Durerea este o experiență umană universală și foarte personală. Cred că unul dintre cele mai bune moduri de a vorbi despre adevărurile profunde ale durerii este prin intermediul poveștilor reale. […] Cu ajutorul cercetării, al experienței, al interviurilor cu experți în durere și, deopotrivă, cu persoane care au dureri, mi-am format păreri despre tratamentele pentru durerea persistentă și am hotărât să mi le exprim aici. Dar, cu toate că vreau să detaliez principiile durerii și sper ca modul meu de a o înțelege să poată fi de un real ajutor, opiniile și părerile mele din această carte nu ar trebui luate drept recomandare medicală. Nu există soluții rapide. Cărarea care urcă pe muntele vindecării este îngustă, întortocheată și adesea abruptă. Este o călătorie cu furtuni și piscuri false. Dar dovezile arată că este o călătorie care, dacă este urmată cu perseverență și speranță, merită făcută. Hai să fim buni cu creierul și cu corpul nostru și să le educăm pentru a le face puternice. O înțelegere modernă a durerii ne învață să nu-i vedem pe ceilalți prin prisma durerii lor și nici să nu-i percepem ca pe un pachet de receptori și nervi, ci să-i vedem ca ființe umane. Ca să înțelegem durerea, trebuie să ne înțelegem pe noi înșine. Sper că această carte ți-a stârnit cheful de a face asta. Te rog dă mai departe ce citești, răspândește adevărul și, mai ales, nu renunța la speranță.” — Monty Lyman