Când Agatha Christie a murit în 1976, la vârsta de 85 de ani, devenise
cea mai populară autoare a lumii. Cu vânzări de peste 2 miliarde de
exemplare în întreaga lume, ea obţinuse imposibilul - mai mult de o
carte publicată anual începând cu anii 1920, fiecare devenind un
bestseller. Fiind atât de prolifică, mulţi au susţinut chiar că avea o
memorie fotografică. Era adevărat? Sau în cei 55 de ani de activitate,
Christie a recurs la metode mai lumeşti de planificare a ingenioaselor
crime din romanele sale?
După moartea lui Rosalind, fiica Agathei Christie, la finalul anului
2004, a ieşit la iveală o moştenire remarcabilă - 73 de volume scrise de
mâna autoarei. Deşi era cunoscută existenţa lor, aceste caiete fuseseră
în mare parte ignorate, probabil din cauza faptului că scrisul atât de
celebru al Agathei Christie era atât de greu de descifrat. Dar când
arhivarul John Curran a început să descifreze caietele, a devenit
evidentă dimensiunea şi importanţa acestei adevărate comori.

"Agatha Christie. Jurnalul secret" de John Curran a câştigat distincţia
Agatha Award pentru cea mai bună lucrare de nonficţiune din 2010.
Cartea a fost de asemenea nominalizată pentru Edgar Award şi pentru
Anthony Award, unul dintre cele mai importante premii americane pentru
cărţile poliţiste.