Romanul Blestemaţi poartă în sine imaginea unui Woodstock etern, cu celebrităţi de prima pagină bătându‑i drumurile (v‑aţi putea întâlni la un bulgăre de popcorn caramelizat cu Frank Sinatra, John Lennon, Jackie Onassis sau chiar cu Norman Mailer), îngreunat totuşi de birocraţia înfiorătoare a demonilor şi de proiecţiile nesfârşit de plicticoase ale clasicului film hollywoodian Pacientul englez. „Eşti acolo, Satan? Sunt eu, Madison”, strigă fetiţa de treisprezece ani, cu mintea şi limba ascuţite ca briciul, care face raportul iadului de la faţa locului. Expediată pe lumea cealaltă de o supradoză de marijuana, Madison e nevoită să‑şi petreacă veşnicia în compania unei găşti mai pestriţe decât pilulele ce asigură fericirea mamei sale multimiliardare. Împreună cu o majoretă cu pantofi contrafăcuţi, cu un fotbalist, un tocilar şi un punkist, Madison traversează Deşertul de Mătreaţă şi Valea Scutecelor Folosite pentru ca, până la urmă, să‑l înfrunte pe Satan în propria fortăreaţă drăcească.