„Un scriitor genial" - William Dalrymple

Poate fi cultura o formă de proprietate?

Această relatare extraordinară demonstrează că istoria civilizațiilor din întreaga lume este una bazată pe amestec, împărtășire și împrumut.

Martin Puchner arată cum, secole la rând, diverse forme de artă au traversat continentele pentru a produce capodopere.

De la orașul pierdut al lui Nefertiti și epoca de aur a literaturii arabe până la teatrul nigerian din secolul XX și poezia modernistă, autorul explorează modul în care, în decursul timpului, contactul dintre diferite popoare a impulsionat inovația artistică, în vreme ce reglementarea culturală și purismul au subminat de cele mai multe ori chiar societățile pe care încercau să le protejeze.

Călătorind prin Grecia antică, India lui Aśoka, China dinastiei Tang și multe alte epoci, această nouă istorie triumfală dezvăluie punctele de trecere care nu numai că au inspirat științele umaniste, dar au făcut din noi ființe umane.

„Într-o epocă intens tehnologizată și industrializată, noi, umaniștii, avem datoria de a aminti lumii care sunt lucrurile care ne-au făcut umani, spune Martin Puchner în această carte-pledoarie pentru prețuirea științelor umaniste. Tributari deopotrivă unei evoluții biologice, cât și uneia culturale, oamenii sunt specia producătoare de cultură.

Atât în formele ei elitiste, cât și în cele populare, cultura este adaptarea noastră naturală la lume. Înțelegem lumea transformând-o într-o poveste pe care o spunem mereu diferit, de la o generație la alta, dar înnodând neîncetat firele care ne leagă de trecut și proiectându-le pe cele care sperăm să ne lege de viitor.

În cel mai profund sens, cultura suntem noi, iar viitorul nostru ca indivizi și ca specie depinde de păstrarea, protejarea și înțelegerea ei." Laura Câlțea