Frica îmbracă multe forme. Și, conform celor mai acceptate studii, ea provine din vremuri ancestrale. Însă cea mai invalidantă este frica de semenii noștri, de judecata acestora. Ea ne împiedică de cele mai multe ori să ducem o viață personală înfloritoare și să excelăm în carieră, să ne diversificăm și dezvoltăm interesele. Se poate manifesta în multiple feluri – de la trac, aprehensiune, timiditate, până la anxietate și fobie socială și un stil de personalitate evitant.

Pe lângă descrierile simptomelor, chestionare, numeroase exemple noi și soluții practice pentru debarasarea de frică, noul volum, revizuit și adăugit, le oferă cititorilor o perspectivă asupra fricii de ceilalți în secolul XXI, când coordonatele sociale se schimbă cu rapiditate și lumea virtuală a rețelelor de socializare este tot mai prezentă în viețile noastre.

Anxietatea socială și manifestările ei (comportamentale, emoționale sau cognitive) par să aparțină patrimoniului uman: funcția sa a fost, fără îndoială, importantă pentru conservarea indivizilor și a speciei; ea este normală la copilul aflat în intervalul dintre 8 luni și 2 ani. În unele cazuri, această moștenire umană se transmite cam prea apăsător și se pare că există o predispoziție spre anxietate socială....

Comportamentele parentale pot și ele accentua aceste tendințe sau pot genera ele însele anxietate socială. În sfârșit, componentele culturale (sexul, naționalitatea, epoca, tehnologiile digitale etc.) pot agrava sau simplifica acest tablou...

Dar, ceea ce contează cel mai mult pentru anxioșii social este prezentul și viitorul lor, cu alte cuvinte, capacitatea lor de a evolua, de a se schimba. Ce putem face în acest sens? –