În ianuarie 1907, cotidianul parizian Le Matin a propus o cursă auto care traversa două continente, un experiment grandios ce urma să deschidă noi orizonturi pentru automobil, aflat pe atunci la începuturile sale.

Concurenţii au pornit din Pekin şi au condus spre vest până la Paris, trecând prin cinci capitale şi parcurgând circa 13.000 de kilometri. Milioane de oameni din întreaga lume au urmărit peripeţiile întrecerii, devorând ştirile trimise de pe traseu prin intermediul telegrafului. Cursa a consfinţit importanţa practică a automobilului. Ulterior, nimeni nu a mai putut ignora potenţialul acestuia ca rival al căii ferate sau utilizările lui civile şi militare.

Cursa Pekin-Paris se impune atenţiei şi prin faptul că s-a desfăşurat în zorii unei noi lumi. În China şi Rusia, regimurile imperiale se năruiau. Telegraful electric schimba cu mare viteză comunicaţiile şi, odată cu ele, mass-media, comerţul şi politica. Suspendată între vechi şi nou, competiţia automobilistică devine un punct de basculare critic, iar autoarea proiectează acţiunile îndrăzneţe ale piloţilor pe fundalul unei curse geopolitice şi tehnologice mai ample către viitor. Cartea Kassiei St Clair este astfel nu doar povestea unei aventuri palpitante, ci şi o parabolă despre naşterea lumii în care trăim astăzi.