Când Lea Ypi descoperă o fotografie a bunicii sale, Leman, în luna de miere în Alpi, în 1941, postată de un străin pe rețelele de socializare, se confruntă cu întrebări tulburătoare. În timpul copilăriei, i s-a spus că fotografiile din tinerețea bunicii sale au fost distruse în primele zile ale comunismului în Albania. Dar iat-o pe Leman împreună cu soțul ei, Asllan Ypi: proaspăt căsătoriți și plini de farmec, în timp ce Al Doilea Război Mondial făcea ravagii. Urmează o reconstituire palpitantă a trecutului, care ne transportă în lumea dispărută a aristocrației otomane, în perioada formării Greciei și Albaniei moderne, a crizei financiare globale, a ororilor războiului și a începuturilor comunismului în Balcani.

În timp ce investighează adevărul despre familia sa, Lea Ypi se luptă cu incertitudinile. Cine este adevărata Leman Ypi? Ce a determinat-o să se mute la Tirana în tinerețe și să se căsătorească cu un socialist care simpatiza cu Frontul Popular, în timp ce tatăl lui conducea un guvern colaboraționist? Și de ce zâmbea în iarna anului 1941?

„O realizare literară magică și una dintre cele mai emoționante cărți pe care le-am citit anul acesta... Mi-a amintit în diverse feluri de Kafka și Bulgakov în momentele lor cele mai vulnerabile..“ The Spectator

„O călătorie captivantă a imaginației și dorului, și o dezvăluire delicată a unei istorii adânc îngropate, care ajunge până în miezul identității, printr-o narațiune strălucită.“ Philippe Sands

„Lea Ypi se adâncește în trecutul uitat al Europei încercând să afle cine deține povestea unei vieți și cine are dreptul să o spună. O poveste captivantă despre poliția secretă, familii destrămate și loialități nemuritoare, aceasta este, de asemenea, o reflecție remarcabilă asupra modului în care se scrie istoria și asupra a ceea ce se întâmplă cu oamenii care sunt lăsați în urmă.“ David Runciman

„Dezonoare este o carte captivantă, evocând opera Elenei Ferrante prin invocarea adolescenței febrile, a căsătoriei, a prieteniei și a dezbaterilor intelectuale în contextul familiei, al luptei de clasă și al politicii...“ The New York Times