Astazi simtim adesea ca ne aflam pe marginea unei prapastii, ca societatea noastra penduleaza periculos intre greseli si capcane in care cadem prea usor. Romanul #Diez ne ofera imaginea veridica a unui posibil viitor in care lucrurile au alunecat deja, pe nesimtite, catre un totalitarism care ne este familiar din trecut si pe care ar fi fost de asteptat sa ne pricepem sa-l evitam. Pornind de la prezent, Adrian Lesenciuc propune in romanul sau o societate distopica, aparuta in urma unui razboi al generatiilor declansat sub sloganul #schimbare. O miscare pornita pe o Retea scapa de sub control, idealurile cu care protestatarii au pornit initial la drum sunt tradate sau puse in practica stramb, iar lucrurile iau o turnura nedorita, pe care nimeni nu si-o mai asuma. Toate acestea se petrec sub ochii unui personaj care are mai mare importanta in roman decat s-ar crede la prima vedere: masa tacuta a societatii. Lectiile trecutului si ale prezentului trebuie privite cu discernamant. In lipsa unei cunoasteri profunde a istoriei, carentele unui sistem contestat prin mitinguri de strada par sa se repete, ca intr-un carusel, in sistemul nou venit la putere. Pornind de la aceasta premisa a ciclicitatii, autorul imagineaza o realitate alternativa in care noua guvernare repeta si adanceste greselile fostei guvernari.Care este pasul decisiv care rasuceste destinele tuturor, rostogolind la vale bulgarele de evenimente care nu mai poate fi oprit, crescand pe masura ce inghite totul in cale? Cititorul este invitat sa caute propriul sau raspuns, sa ia aminte nepartinitor la toate acestea si sa culeaga invataminte. -Simona Antonescu