Evanghelia dupa Toma este una dintre cele patruzeci si noua de scrieri pe care le reunesc cele treisprezece volume descoperite din intamplare, catre 1945, in apropiere de Nag Hammadi, in Egiptul de Sus. Cele treisprezece codexuri descoperite reprezinta biblioteca unei comunitati gnostice, alcatuita in secolele III, IV sau V. Aceste codexuri contin lucrari de provenienta diversa (setiene, in marea lor majoritate, dar si valentiniene sau hermetice), redactate in mai multe dialecte copte (in principal in cel sahidic).

Textul in limba copta a fost stabilit si tradus de A. Guillaumont, H.Ch. Puech, G. Quispel, W. Till si Abd al-Masih. Acest text a fost corectat, modificat pe alocuri sau completat in mai multe randuri.

Evanghelia dupa Toma a facut senzatie de indata ce existenta sa a fost adusa la cunostinta publicului. Este o culegere de 114 logia sau "Rostiri" pe care Iisus le-ar fi adresat discipolului sau Toma si pe care acesta le-a pastrat secrete. Aceste "Cuvinte" atribuite lui Iisus au circulat indeosebi in mediile gnostice si maniheene. Unele se aseamana foarte bine cu enunturi din Noul Testament; altele, necunoscute, dezvaluie numeroase doctrine esoterice si teme gnostice. Analizand in profunzime tot acest curent de gandire, H.Ch. Puech ne ofera o interpretare sistematica de o mare complexitate si bogatie.