După un deceniu de la apariția ei, Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității rămâne una dintre cele mai valoroase contribuții la înțelegerea consilierii filosofice. Sanda Frunză

Această carte este un eveniment semnificativ pentru cultura română, pentru că (...) pornind de aici, tot mai mulți gânditori români au scris sau măcar au reflectat asupra beneficiilor consilierii filosofice, adică asupra modului în care filosofia poate deveni o sursă de autenticitate pentru toată lumea, mai ales pentru cei care nu studiază filosofia la nivel academic. Jurnal for the Study of Religions and Ideologies

O lucrare bine articulată, clar scrisă, provocatoare prin ineditul și echilibrul susținerilor, pe scurt: un excelent prilej de controversă. Valentin Mureșan

Întâlnirea mea, acum mai bine de zece ani, cu prima ediție a acestei cărți mi-a schimbat felul în care priveam filosofia. Volumul a fost un antidot necesar pentru teama că filosofia ar putea fi doar un exercițiu arid, doar o însăilare de abstracțiuni, fără o miză concretă. Prin amestecul său cuceritor de vervă literară, pasiune a ideilor și onestitate intelectuală, Cristian Iftode a reușit performanța de a folosi erudiția academică pentru a arăta că, încă de la originile sale, filosofia a fost mai mult decât un exercițiu academic: a fost o practică de modelare a sinelui, o artă de a trăi. Daniel Nica

Există două adagii existențialiste care mi se par foarte potrivite în contextul de față. Unul spune că nu există libertate, ci doar eliberare (o variantă ar putea fi: nu există libertate decât în eliberare). Celălalt afirmă că libertatea este o eternă perspectivă. Cred că cele două precizări nu se exclud, ci se completează. Prin prisma celei de-a doua, libertatea e văzută ca acea aspirație perpetuă care ne impulsionează mereu căutările, sinonimă cu valoarea de viitor pur, de viitor proiectat fără încetare. Libertatea este singurul proiect fără prezent printre atâtea proiecte fără viitor, singura perspectivă care mereu va să vină. Cristian Iftode

Cristian Iftode (născut în 1979) este conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde predă cursuri de etică, terapie filosofică, estetică și filosofie contemporană. A publicat numeroase studii în lucrări colective sau reviste de specialitate din țară și străinătate, precum și volume de autor, dintre care menționăm Aristotel. Problema analogiei și filosofia donației (2015) și Viața bună. O introducere în etică (apărută în 2021 la Editura Trei). Susține constant conferințe publice, ateliere de filosofie practică și desfășoară o consistentă activitate publicistică, menită să probeze relevanța filosofiei pentru viața de zi cu zi. Volumul de față este o ediție nouă, completată și revizuită a cărții apărute în 2010 și este primul dintre cele care vor constitui trilogia „vieții bune”.