Simțurile ne aduc permanent în atenție sunete, imagini, mirosuri, senzații. Dar oare toate există în realitatea exterioară? Pot fi confirmate de alții? De noi înșine, după câteva clipe? Sau unele provin de fapt din adâncurile creierului nostru? Halucinațiile nu sunt întotdeauna iluziile unor nebuni. Adesea, ele sunt generate de deficiențe senzoriale, de unele substanțe (uneori ingerate tocmai în acest scop), de boli (chiar banale dureri de cap ori stări febrile), de vătămări corporale.

Ca tânăr medic în California anilor 1960, Oliver Sacks s-a interesat personal și profesional de experiențele psihedelice. Acestea, împreună cu primele sale migrene, l-au determinat să cerceteze toată viața diversele fenomene halucinatorii. Cartea de față pornește de la trăirile autorului și ale pacienților săi și oferă o adevărată antologie a halucinațiilor.

„Acestui doctor îi pasă cu adevărat de experiențele pacienților săi – de viețile lor, nu doar de bolile lor. Prin povestirile sale ne putem imagina cum e să constatăm că percepțiile noastre nu se conectează la realitate, iar creierele noastre construiesc o lume pe care nimeni altcineva n-o poate vedea, auzi sau atinge... Sacks transformă halucinațiile din ceva bizar și înspăimântător în ceva care pare să țină de condiția umană. Și cartea lui este un triumf medical și uman.“ — The Washington Post

„Uimitor... Temperamentul lui Sacks... înlesnește această extraordinară compasiune, curiozitatea plină de dragoste față de experiențele altor oameni, abilitatea aproape magică de a vedea cum până și pierderile aparent cele mai devastatoare pot fi remediate de remarcabila capacitate de compensare a minții.“ — Bookforum