În cafeneaua tinereţii pierdute este asemenea unui portret cubist: cartea spune, din mai multe perspective şi pe mai multe voci, povestea lui Louki, o femeie tânără care încearcă să scape de rutina propriei vieţi, fugind de mamă şi mai apoi de soţ, pentru a se retrage în Parisul cafenelelor obscure şi al boemilor plictisiţi. Dar pe cât este de cuceritor acest Paris al umbrelor, pe atât de uşor poţi să te pierzi în el.

Romanul – unul dintre cele mai importante dintr-o operă vastă – este o poveste despre memorie şi căutare: toate cele patru relatări încearcă să reconstruiască, ca într-un roman poliţist, viaţa mereu incompletă a lui Louki, iar autorul nu numai că reuşeşte să dea fiecărei voci timbrul său propriu, dar le şi dispune pe toate într-o polifonie subtilă.

„Ce anume ne place în textele lui Patrick Modiano? Tonul acesta, atmosfera aceasta de nedefinit care nu-i aparţine decât lui: începi să citeşti şi te laşi prins în ea.“ Le Figaro

"Ansamblul operei sale este încântător, în cel mai autentic sens al cuvântului: cititorul plutește printre paginile scrise de Modiano ca într-o poveste." El Mundo

„Romanele sale sunt uşoare şi elegante, la fel de volatile precum memoria.“ Der Spiegel