J.M.G. Le Clezio ne spune aici, in stilul sau inconfundabil, ca peste tot in lume - Paris, Buenos Aires, Mexic, Almunecar, Chicago - oamenii sunt fragili si vulnerabili, iar viata nu iarta pe nimeni, indiferent de statut social sau de varsta. Tineri sau batrani, saraci sau bogati, inocenti sau experimentati, avem cu totii un singur stapan: destinul capricios.

Arsura este firul rosu care strabate toate cele sapte proze scurte reunite in volumul de fata. Este vorba de arsura in mai multe ipostaze: fizica, lasata, de pilda, de urmele de tigara pe piele, si care, la randul lor, imprima in suflet urme de nesters, asemenea unor flori arse; arsura iubirii pierdute; febra data de sentimentul prabusirii intr-un abis fara intoarcere; fetele arse de lumina artificiala a neoanelor; toropeala data de arsita sfarsitului de vara; tumultul zilelor dogoritoare ce rasuna de tipetele copiilor plini de viata; arsita amintirii imemoriale pe care sangele inca o poarta cu el, din vremurile in care „nu existau nici ziduri, nici nume".