Dacă omul are o chemare în viață, aceasta este să creeze, să lase ceva în urma lui, să adauge ceva lumii, s-o înnoiască, s-o îmbogățească. (Liviu Rusu) Afirmând o concepție și o atitudine activiste, dinamice, Liviu Rusu a adus prin toate scrierile sale o contribuție importantă la dezvoltarea axiologiei românești. Ceea ce a definit dintotdeauna scrisul său a fost exprimarea clară și rigoarea metodologică. Idee însemna pentru Liviu Rusu o dezbatere amplă și nuanțată la palierele diverse ale gândirii, persuasiune, fervoare și dicțiune, care fascinau în scrieri, în discuții ocazionale sau organizate și deopotrivă în sălile de curs. Era profesorul care avea pasiunea valorii și adevărului, în numele cărora își punea la contribuție înzestrările de retor, pedagog și exeget, patetismul, care captivau în demonstrarea fiecărei afirmații, reprezentând pentru noi, generația anilor 60 ai secolului trecut, cum de altfel și mai înainte pentru generația cerchiștilor, în cuvintele lui Ștefan Aug. Doinaș, profilul unui „intelectual dornic de solul unor întemeieri critice, tribun pledând înflăcărat pentru adevăr și valoare, pentru valoarea adevărului, pentru singurul adevăr care este cel al valorii…”. Vitam impendere vero – acesta a fost principiul existențial al lui Liviu Rusu. (Vasile Voia)