Renumitul sociolog, profesor și autor al bestsellerului Irațional în mod previzibil ne prezintă cea mai importantă și mai convingătoare carte a sa – o explorare revelatoare a laturii umane a crizei dezinformării –, analizând ce îi determină pe oamenii altminteri raționali să adopte convingeri profund iraționale.

Dezinformarea ne afectează pe toți în fiecare zi – de la rețele de socializare, la probleme politice mai ample, de la conversații ocazionale în magazine până la relațiile noastre cele mai apropiate. Deși recunoaștem pericolele pe care le reprezintă dezinformarea, problema este complexă – mult dincolo de ceea ce poate realiza doar controlul rețelelor de socializare – și de prea multe ori soluțiile noastre limitate sunt modelate de politici partizane și de interpretări individuale ale adevărului.

În Misbelief, Dan Ariely susține că, pentru a înțelege atracția irațională a dezinformării, trebuie să înțelegem mai întâi traiectoria psihologică și socială care îi determină pe oameni să nu aibă încredere în adevărurile acceptate, să adopte realități alternative și chiar să îmbrățișeze teorii ale conspirației în toată regula. Se pare că dezinformarea face apel la ceva înnăscut în noi toți – atât la dreapta, cât și la stânga politică – și numai înțelegând această psihologie putem să-i atenuăm efectele. Bazată pe ani de studiu, precum și pe propria experiență a lui Ariely ca țintă a dezinformării, Misbelief constituie o analiză cuprinzătoare și revelatoare a motoarelor psihologice care îi determină pe oamenii altfel raționali să adopte convingeri profund iraționale. Utilizând cele mai recente cercetări, Ariely dezvăluie elementele-cheie – emoționale, cognitive, de personalitate și sociale – care îi conduc pe oameni în pâlnia informațiilor false și a neîncrederii, arătând cum, în circumstanțele potrivite, oricine poate deveni o persoană cu convingeri iraționale.

Cu toate acestea, Ariely oferă și speranță. Chiar dacă inteligența artificială avansată a devenit capabilă să genereze știri false convingătoare la o scară fără precedent, el arată că, prin conștientizarea acestor forțe care alimentează neîncrederea, vom deveni, ca indivizi și ca societate, mai rezistenți la seducția acesteia. Combaterea convingerilor iraționale necesită o strategie care nu își are rădăcinile în conflict, ci în empatie. Cu cât mai repede recunoaștem că o convingere irațională este, mai presus de orice, o problemă umană, cu atât mai repede putem deveni noi înșine soluția.