Romanul O mie nouă sute optzeci şi patru a inspirat o celebră ecranizare, în anul 1984, avîndu-i în distribuţie pe John Hurt, Richard Burton şi Suzanna Hamilton.

Winston Smith este un personaj obişnuit: el urăşte, iubeşte şi munceşte ca oricare alt om. Ceea ce-l face deosebit este faptul că trăieşte într-o lume infernală, în care a urî, a iubi sau a munci sînt gînduri venite dintr-un efort supraomenesc al fiecărei clipe. Romanul O mie nouă sute optzeci şi patru descrie tabloul apocaliptic al unei Londre din era postatomică, locul de naştere al unui regim totalitar în care orice logică pare să fi fost abolită. Execuţiile fără rost, dispariţiile peste noapte au devenit fireşti. Trecutul este rescris mereu pentru a legitima crimele prezentului, iar instrumentul propagandei este odioasa „neolimbă”, o limbă robotizată, ce completează imaginea de lume ordonată „ştiinţific” după voinţa Fratelui cel Mare, care spune că „războiul este pace, libertatea este sclavie, ignoranţa este putere”.

„Atît de multe realităţi din acest roman au intrat în limbă, devenind parte din moştenirea culturală contemporană, încît e foarte uşor să uiţi că O mie nouă sute optzeci şi patru este doar o carte. De la Big Brother la dublugîndire, peisajul distopiei create de George Orwell se află chiar şi în minţile celor care nu i-au citit povestea.” (The Independent)

„Orwellian este acum un adjectiv universal pentru tot ce e opresiv sau totalitar, iar povestea lui Winston Smith, un anonim al timpului său, continuă să rezoneze la fel de mult pentru cititorii de azi ca şi pentru cei din anii 1950.” (The Guardian)