„Cine au fost naziştii? Ce i-a motivat pe cei care le-au transformat proiectul în realitate? Ce s-a întâmplat cu busola lor morală? Au fost în vreun fel oameni denaturaţi, tulburaţi mintal sau degeneraţi? Au fost gangsteri care au acţionat cu intenţii criminale? Sau «bărbaţi obişnuiţi» (şi câteva femei) ori, poate, mai exact, «germani obişnuiţi»? Proveneau de la periferia societăţii, erau nişte paria sau făceau parte, într-un fel, din corpul societăţii germane? Ce i-a determinat pe nişte oameni, de altfel normali, să comită sau să aprobe atrocităţi ucigaşe cumplite împotriva inamicilor reali şi presupuşi? Sau poate că n-au fost normali? În plus, de ce atâţia germani proeminenţi şi responsabili, aflaţi în funcţii înalte în instituţiile-cheie ale societăţii, au acceptat dictatura, războiul şi genocidul? Şi ce-au gândit aceia dintre ei care au supravieţuit războiului despre comportamentul lor din timpul celui de-Al Treilea Reich? Au adoptat vreo perspectivă morală în ce-i priveşte, au avut remuşcări, au reuşit să înţeleagă ce-au săvârşit?” (Richard J. Evans)

Unor asemenea întrebări şi multor altora le dă Richard J. Evans răspuns, prezentându-ne biografiile unor personaje din sfera puterii, dar şi ale unor germani de rând, cei care au asigurat sprijin popular regimului nazist pentru a submina democraţia, cu consecinţe fatale pentru libertăţile fundamentale individuale, şi pentru crime în masă. Printr-o asemenea abordare, cartea devine un serios avertisment cu privire la ameninţările cu care ne confruntăm astăzi, într-o epocă incertă, în care tot mai mulţi lideri cu mână de fier şi dictatori îşi fac simţită prezenţa.