A doua carte din seria BIBLIOTECA INVIZIBILĂ. A fi sub acoperire într-o Londră victoriană dintr-un univers paralel poate ajunge o rutină pentru bibliotecara-spion Irene. Misiunea de a colecta opere de ficțiune importante pentru misterioasa Bibliotecă și munca depusă sub acoperire ca să se integreze în cultura timpului sunt puse în pericol odată cu răpirea partenerului ei Kai – un dragon de descendență regală. Dispariția lui Kai poate duce la un conflict între forțe capabile să devasteze toate lumile. Pentru ca omenirea să nu fie prinsă la mijloc Irene va trebui să se alieze cu un reprezentant al Neamului Frumos și să treacă într-o Veneție plină de magie unde domină coincidențele bizare și unde se sărbătorește un etern Carnaval. „Cogman a deschis drumuri noi în tărâmurile imaginare din moștenirea noastră culturală. Iar noi cititorii nu ne putem sătura!”The Wall Street Journal „Prin recuperarea de cărți esențiale din aceste lumi Biblioteca ajută la păstrarea echilibrului. Legăturile sale cu lumile le împiedică pe acestea să alunece prea repede în direcția haosului sau ordinii iar un mediu stabil pentru oameni este posibil undeva la mijloc. Bibliotecarii juniori pot fi aspru pedepsiți dacă fraternizează în mod nepermis cu Neamul Frumos. Este în special cazul celor care par să submineze neutralitatea Bibliotecii. Ar trebui să subliniem că nu vom emite judecăți cu privire la «binele omenirii». Oamenii trebuie lăsați să își ia propriile decizii. Scopul Bibliotecii este să împiedice omenirea să creadă în realitatea absolută. Sau în opusul ei.“ „Prin recuperarea de cărți esențiale din aceste lumi Biblioteca ajută la păstrarea echilibrului. Legăturile sale cu lumile le împiedică pe acestea să alunece prea repede în direcția haosului sau ordinii iar un mediu stabil pentru oameni este posibil undeva la mijloc. Bibliotecarii juniori pot fi aspru pedepsiți dacă fraternizează în mod nepermis cu Neamul Frumos. Este în special cazul celor care par să submineze neutralitatea Bibliotecii. Ar trebui să subliniem că nu vom emite judecăți cu privire la «binele omenirii». Oamenii trebuie lăsați să își ia propriile decizii. Scopul Bibliotecii este să împiedice omenirea să creadă în realitatea absolută. Sau în opusul ei.“