O meditaţie despre cum putem beneficia de înţelepciunea, frumuseţea şi puterea consolatoare a religiei, fără a fi credincioşi, Religia pentru atei le propune agnosticilor şi ateilor ca, în loc să ridiculizeze religiile lumii, să "fure" de la acestea. Alain de Botton ne dezvăluie cum putem găsi în religie acele idei bune despre cum să ne trăim viaţa şi să ne organizăm societăţile, punându-ne la dispoziţie exemple preţioase despre cum să construim un spirit al comunităţii, cum să facem relaţiile să dureze, cum să trecem peste sentimentele de invidie sau inadecvare, cum să călătorim inspiraţi sau să ne reconectăm la natură.

De Botton mărturiseşte că a crescut într-o familie de atei convinşi, ca fiu a doi evrei netradiţionalişti care vedeau în credinţa religioasă cam acelaşi lucru cu ataşamentul faţă de Moş Crăciun. Într-un eseu de 300 de pagini bogat ilustrat cu fotografii şi exemple din istoria religiilor, eseistul explorează religia în căutarea unor idei care să le îmbunătăţească viaţa celor incapabili să creadă în miracole, spirite sau poveşti despre ruguri aprinse.

Lucrurile devin cu adevărat interesante de-abia atunci când încetăm să credem că religiile ne-au fost transmise din ceruri sau că sunt complet aberante. Atunci putem admite că am inventat religiile ca să slujească celor două nevoi primare care ne animă şi astăzi şi pe care societatea laică nu a reuşit niciodată să le satisfacă în mod onorabil: prima, nevoia de a trăi laolaltă în comunităţi în armonie, […]; şi a doua, nevoia de a face faţă unor grade înspăimântătoare de durere…