„Sara este o carte încântătoare, îndeosebi prin amestecul de realism al detaliilor, ca în naturile moarte ale flamanzilor, şi de fantezie barocă, marquesiană, prin extraordinara calitate artistică a scriiturii.” (Nicolae Manolescu)

„Fascinat de entropia identităţii şi de ambiguitatea structurală a lumii, Ştefan Agopian este un maestru al amânării intrigii, un poet al aşteptării. Evidentă mi se pare dimensiunea picturală a paginilor sale, efect al predilecţiei romancierului pentru discursul descriptiv. Regăsim în paginile lui ideea nietzscheană a ciclului arbitrar al existenţei ca eternă reluare a aceluiaşi, căci Agopian percepe istoria şi identitatea umană, deopotrivă, ca palimpsest de ficţiuni închipuite de imaginaţia auctorială, interesată să experimenteze nu adevărul absolut, ci «adevărurile» multiple şi schimbătoare. Iată de ce «rotirea nesfârşită a sferelor cărţii în jurul sferei mercurice» (care poate fi un gest, un cuvânt, un peisaj, un eveniment sau un personaj) este imaginea emblematică a formulei narative a acestui prozator, unul dintre cei mai originali dintre scriitorii români de factură postmodernistă.” (Carmen Muşat)