În fiecare zi, topografia pieselor de pe Marea Tablă de Șah se schimba: ceea ce ieri părea un drum fără ieșire, azi era desfundat și practicabil; ceea ce azi era bucurie domoală, îmbrățișare și comunicare mai presus de cuvinte, mâine putea să devină neliniște, bănuială și îndepărtare a unuia de celălalt. Totul avea legătură cu firea schimbătoare a oamenilor, cu stările lor de spirit, cu ambițiile și cu visurile lor, cu credința și cu necredința. Lumea era populată cu suflete mici și cu suflete mari. (ILEANA VIERU)

Nu știu cum reușește Ileana Vieru să ne determine să trăim dorul, nu știu cum ne urcă pe covorul fermecat și ne transportă prin anotimpuri, prin țări, pe munți și pe ape, când la poalele vulcanului Etna cel fumegând, când la malul Mării Moarte și al Mării Roșii, când în străvechiul oraș al nabateenilor, cu peisajul lui marțian, Petra. Însă reușește să ne poarte într-o astfel de călătorie aproape fără să băgăm de seamă că ne identificăm cu personajele create de ea și că trăim povestea odată cu ele. Dar cel mai adesea ne determină să călătorim în sinele nostru, să fim îngăduitori cu imperfecțiunile și cu limitele noastre, fără a deveni leneși sau nepăsători, ne face să înțelegem că durerile, dezamăgirile, din moment ce nu pot fi evitate, trebuie duse, cel puțin, cu demnitate și onoare, păstrându-ne tăria de caracter și, în același timp, iubirea pentru aproapele nostru. (PETRONELA-LUMINIȚA TUCĂ)

Personajele Ilenei Vieru sunt vii, ispititoare, ilustrative pentru a creiona atât portretele feminine, cât și pe cele masculine cu subtilitate, cu dar al narării, care nu este la îndemâna oricui.

Despre soare și furtuni, despre valuri venite din larg, dar și despre bărci de salvare, despre zâmbet, dar și grimasele în ceas de necaz, despre timidități, dar și explozii ale personalității, despre singurătate și strălucirea scenei este vorba în cartea în care personajul central – Sophie – ne spune atât de limpede că „pe Marea Tablă de Șah erau suflete-regi și suflete-regine, suflete-nebuni și suflete-cai și alte feluri de suflete, fiecare jucându-și rolul demn sau meschin, intens sau superficial, în sinceritate sau în minciună, cu mască sau fără mască”. (MENUȚ MAXIMINIAN)

Ileana Vieru s-a născut în 4 august 1972 în localitatea Corbii Mari, județul Dâmbovița. Este absolventă a Liceului Pedagogic din Ploiești (promoția 1990) și licențiată a Facultății de Pedagogie Muzicală, Secția Muzică Psaltică din cadrul Academiei de Muzică București (promoția 1997). În perioada studiilor universitare, a fost membră a Corului „Preludiu” din cadrul Centrului „Tinerimea română”. Realizator de emisiuni la Radio România, din 1997, pe posturile: România Muzical, România Cultural, România Actualități și Antena Satelor. A publicat articole de specialitate muzicală în Revista Radio și pe site-ul postului național de radio Antena Satelor. A făcut parte din diverse jurii la festivaluri și concursuri naționale din sfera folclorului muzical, a tradițiilor și meșteșugurilor populare. Din 2019, este membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. A publicat romanele: Să respir lângă tâmpla ta (Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014), Anotimpurile Ianei (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2020), Culorile fetei în alb și negru (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2021).