La unsprezece luni dupa eliberarea sa din lagarele naziste in care si-a pierdut aproape toata familia, Viktor E. Frankl tine o serie de conferinte publice la Viena, orasul unde s-a intors sa profeseze. In ele, psihiatrul care curand va deveni cunoscut in toata lumea isi prezinta reflectiile despre sensul existentei, rezilienta si importanta unei vieti traite deplin, chiar si atunci cand avem de infruntat cele mai grele obstacole. Convingerea lui fundamentala, pe care experienta razboiului n-a facut decat sa i-o intareasca si sa i-o clarifice, este ca fiecare criza contine o sansa. In ciuda ororilor de nedescris ale lagarului, Frankl invatase de la colegii de detentie ca este intotdeauna posibil sa spui "da" vietii. Prelegerile incluse in acest volum subliniaza si o alta tema care va deveni un leitmotiv al intregii lui opere si activitati profesionale: respingerea tendintelor reductioniste din psihoterapie - si mai general din interpretarea lumii si a fiintei omenesti - si "reumanizarea" medicinei.