Stefan Dobay a fost unul dintre cei mai mari jucători de fotbal care s-au născut în ţara noastră; a jucat pentru naţionala României de patruzeci de ori, a marcat douăzeci de goluri, fiind unul dintre primii noștri mari jucători afirmați la nivel european.

În 1930 a ieșit de pe lista de Mondiale în ultimul moment. Nu erau destui bani pentru ca puștiul care juca la Banatul Timișoara și lucra la fabrica de argint să traverseze Oceanul, până în golful La Plata. Dar Dobay era tânăr. A semnat pentru Ripensia, a prins alte două turnee finale, a câștigat titluri și cupe, a fost golgeter al României de patru ori și a marcat 130 de goluri în 160 de meciuri jucate în prima divizie.

Se spunea despre el că ar fi fost cea mai bună extremă stânga din România. În 1934, la Trieste, a perforat poarta lui Planička, reușind singurul gol al tricolorilor la a doua ediție a Mondialului. A recidivat în 1938, când a înscris în ambele meciuri disputate împotriva Cubei, la Toulouse. Trei meciuri la Cupa Mondială, trei goluri – Dobay era primul nostru jucător care marca la două ediții diferite ale turneului final. Un record care a fost egalat abia șase decenii mai târziu. Povestea vieții marelui fotbalist, scrisă chiar de el, într-o reeditare apărută în această vară.

Dumitru Graur: Fabrica de goluri

„Şutul său puternic, din orice poziţie s-ar fi aflat, l-a făcut celebur pe continent. În scurt timp, Dobay ajunsese o adevărată fabrică de goluri. A marcat goluri memorabile, atât pentru Ripensia, cât şi pentru echipa naţională a României”.