Schimbarea personală, singura aventură fără sfârșit pe care ne este dat să o trăim...- Jacques Salomé

Pe drumul veșnic deschis al cunoașterii de sine și al întâlnirii cu ceilalți, pășim pe nisipuri mișcătoare. Înaintăm, fragili și șovăielnici, permanent în bătaia pericolelor de tot felul: traume, răni nevindecate, violențe și înfrângeri care ne aruncă în tăceri toxice, devoratoare. Dar pe acest traseu plin de capcane, dușmanul cel mai aprig ne suntem chiar noi înșine ne autosabotăm.

Jacques Salomé ne propune o abordare cu totul diferită a comunicării. Ne îndeamnă să ne curățăm conductele relaționale atât de zgura autoînvinovățirii, cât și de cea a acuzațiilor aruncate semenilor. Să ne așezăm în legăturile noastre cu ceilalți exact așa cum suntem nici mai buni, nici mai răi. Dacă ne parcurgem drumul cu o imagine de sine asumată, nedeformată, cresc șansele de a ne alege reperele corecte și de a stabili relații mai trainice și mai sănătoase cu cei pe care îi prețuim.

Jacques Salomé n. 1935 este psihosociolog, formator, scriitor și poet. Și-a obținut licența în psihiatrie socială la École des Hautes Études en Sciences Sociales Paris. Este fondatorul Centrului de formare în relații interumane Le Regard fertile de la Roussillon-en-Provence și a predat vreme de cincisprezece ani la Université de Lille III.

Filiația sa teoretică se revendică din curentul psihologiei umaniste, inițiat de Carl Rogers. La începutul carierei în relațiile interumane s-a folosit de psihanaliză, mergând în direcția propusă de Milton Erickson, pentru care subconștientul este un rezervor de resurse, nu o componentă întunecată a psihicului. În primele sale cursuri de formare, Jacques Salomé a folosit tehnici corporale ca Rebirth, bioenergia sau mijloacele de expresie scenică precum psihodrama.

Aceste numeroase experiențe l-au condus în timp la elaborarea unei metode personale: ESP