De ce sunt mai anxioși oamenii traumatizați? Ce-i face să treacă mult mai rapid în stări de disociere psihică decât oamenii care nu au fost răniți? Cum îi ajutăm să se desprindă din relațiile simbiotice și să renunțe la iluziile de iubire? În volumul de față Franz Ruppert prezintă cum, prin metoda „constelării intențiilor", oamenii pot fi ajutați să se desprindă, atât la nivel practic, dar și psihic, de părinții traumatizanți - care, la rândul lor, au fost traumatizați - și să elimine treptat relațiile simbiotice din sistemul lor familial. Numeroase studii de caz ilustrează modul în care se poate lucra psihoterapeutic cu diferite tipuri de traume, de la traumele existențiale, la traumele simbiotice și de atașament, pentru a redobândi sănătatea psihică. Cartea se va dovedi utilă studenților, psihologilor, psihoterapeuților și tuturor celor interesați de sănătatea psihică și fizică. Franz Ruppert este specializat în psihoterapia traumei și este profesor la Universitatea Catolică de Științe Aplicate din München. De același autor, la Editura Trei au mai apărut: Traumă, atașament, constelații familiale (2012), Simbioză și autonomie (2015), Corpul meu, trauma mea, eul meu (2018). Constelațiile oferă o posibilitate extraordinară de a face ca realitatea psihică a unui om să se reflecte prin rolurile jucate de cei din grup. Prin faptul că ei se angajează ca „reprezentanți" în sondarea structurii psihice a unui client, acesta din urmă dobândește acces la propriul său interior. Poate recunoaște părți care‑i sunt deja bine cunoscute. Dar întâlnește și alte părți, care au fost până acum inaccesibile conștiinței sale sau pe care le‑a respins din conștientul lui. Prin intermediul reprezentanților din grupul de constelații, oricine dorește poate privi în oglinda propriului psihic și descifra structura sa - Franz Ruppert Se poate spune, în general, că indiciile fizice de boală sunt urmarea unei experiențe de viață pe care omul respectiv a făcut‑o, dar încă nu a prelucrat‑o. El este încă preocupat atât psihic, cât și fizic de această experiență de viață „nedigerată" sau e blocat în ceea ce‑l suprasolicită și îi dăunează. Sensul semnalelor corpului nu poate fi așadar descifrat decât în contextul lor global și raportat la cauzele lor. O vindecare reală nu se poate produce decât dacă simptomele somatice sunt înțelese în contextul experienței de viață care l‑a îmbolnăvit pe om și al formelor de adaptare psihică la cele întâmplate - Franz Ruppert